http://youtube.com/watch?v=CaNCVfY88kg

vfc96, nostalgic meloman melancholic şi insaţiabil lector pătimaş, vă prezintă, pe parcursul mai multor bloguri de astăzi înainte, sub tag-ul „vfc-dezvăluiri complete”, mai multe liste cuprinzînd questii esenţiale pentru el însuşi… cum ar veni, adicătelea, pentru mine personal… nu’ş dacă veţi ţine ’au ba kont de recomandările mele şi, iertat fie-mi manifest jemanfişismul (im)pardonabil, nu are mare importanţă: eu arăt adică oarece cu degetul şi rămîne la longitudinala dvs. latitudine să luaţi în considerare direcţia indicată… că’z doar eu nu mi’s f’o busolă, după cum dumneavoastră, dragi useri blogger, nu se întîmplă să fiţi oarece înşi rătăciţi în virtuala realia (sau reala virtualia, după caz) astfel încît musai să urmaţi indicaţiile mele, nici vorbă… aşadar, hm, cronologic, iată, cazul 1, biblioteca ideală (mă rog, poate e prea mult spus, părerea mea, vorba lu’ nenea săniuţă, nomine odiosa):

ovidiu-tristele, ponticele; sofocle-antigona; euripide-medeea; herodot-istorii (savuroase); xenofon-anabasis (!); polibiu (polybios)-istorii (fabulos volum); aristofan-comedii; platon-dialogurile (măcar charmides, phaidon); tacit-analele; petronius-satirikon; lucius apuleius- măgarul de aur (!); longos-dafnis şi cloe (!); kalidasa-sakuntala (!); *** bhagavat-gita; ***legenda niebelungilor; ***saga despre njal; ***lirica (anonimă) persană; ***cîntec despre oastea lui igor; dante-divina comedie; villon-balade; erasmus din rotterdam-elogiul nebuniei; machiavelli-principele; thomas morul-utopia; rabelais-gargantua şi pantagruel; georgio vasari-vieţile arhitecţilor, pictorilor şi sculptorilor; camoes-lusiada; montaigne-eseuri (waw); cervantes- don quijote (fabulos); shakespeare-teatru (mai ales comediile, hm… şi sonetele); calderon-teatru (cu dragostea nu-i de glumit); racine-teatru (andromaca); ***cronicarii români-ureche, costin, neculce, cantemir, milescu); moliere-teatru (waw); swift-călătoriile lui guliver; voltaire-candide sau optimistul; goldoni-teatru(waw); novalis-poeme (imnuri închinate nopţii); puşkin-evgheni oneghin; gogol-teatru (revizorul… este !!!); dickens-aventurile clubului pickwick, et celelalte…; e. a. poe-absolut orice; w. whitman-poeme; baudelaire-poeme; ibsen-teatru (pour les connaisseurs); mallarme-poeme; rimbaud-poeme; caragiale (geniul nost’ natzionale)-absoluth orice, nu?; wilde-portretul lui dorian gray; g. b. shaw (un caragiale britanic)-teatru; bergson-rîsul; selma lagerlof-gosta berling; knut hamsun-foamea, victoria; cehov (un caragiale rus)-teatru şi proză; pirandello-teatru; gorki-teatru; proust-in cautarea timpului pierdut (fabulos); johan huizinga-amurgul evului mediu, homo ludens; rilke-poeme; frost-poeme; joyce-ulise (fabulos), finnegan’s wake (imposibil de tradus, aşadar doar în original); bacovia-poeme; kafka-waw!!!; fournier-cărarea pierdută; o’neill-teatru; camus-teatru (caligula, waw!); garcia lorca-poeme…

la care, cu roaba, fost-am adăugat pre următorii (aflaţi în topul vfc) poeţi: aurel dumitraşcu, gellu naum, virgil mazilescu, daniel turcea, cristian popescu (waw!), cărtărescu (levantul, orice altceva e prea spumos/spectaculos, hm), a.e. baconski, emil popa (păcat, n-a auzit nimeni de el, un mare poet, plecat deja în arcadia), mircea bujor, leonid dimov, cezar baltag, emil brumaru, mihai ursachi, florin iaru, ion stratan (waw!), matei vişniec, val mănescu, rodica draghincescu, traian coşovei, ioan s. pop („ieudul fără ieşire” este, poate, cel mai bun volum de versuri de după ’90), şerban foarţă … petrarca, john donne, w. blake, s. t. coleridge, j. keats, emily dickinson (waw!), e. e. cummings, ezra pound, fernando pessoa (toţi 4 pessoa adică: de campos, caeiro, reis, plus el), t. s. eliot, dylan thomas, jim morrison, cesar vallejo (the best!), a. voznesenski, oh! şi încă f’o cîţiva pre care nu mi-i mai amintesc neam… prozatori, romancieri: paul georgescu („revelionul”, dar mai ales „vara baroc”, probabil cel mai mare scriitor român, dzic eu…), gellu naum (zenobia, waw!), th. denis dinulescu (japonezul albastru, jurnalul surorilor grimm, grenada, ola!), mircea nedelciu, petru cimpoeşu (simion liftnicul), ioan groşan, ştefan agopian (waw!), adrian oţoiu (dublat de un critic ultraperformant), radu aldulescu, alex tocilescu, răzvan rădulescu (!), răzvan petrescu (waw!), alex ecovoiu, horia gîrbea, gh. schwartz, stelian tănase, cătălin mihuleac, ioan petru culianu (pergamentul diafan, waw!), sorin stoica, marin preda („întîlnirea din pămînturi”, proză de debut, după aceea nu…), tudor călin zarojanu… carlos ruiz zafon, jose saramago (the best!), salinger, vasili sukşin („călina roşie” e demenţială), anna gavalda, john bart, ken kessey, woody allen, bohumil hrabal, cehov (am mai scris, da’ merită), dostoievski (un freud literat), roth, kerouac, andrei codrescu, gombrowicz (waw!), thomas pynchon, eugenides, franyen, murakami, umberto eco (hm, eseistul mai mult decît romancierul), martin amis, raymond carver, laurence sterne (de secol XVIII, dar bestial), casares, roa bastos („eu supremul” este oh!), manohar malgonkar (un indian mai tare ca tagore), carpentier, sabato, marquez (hai, nu pun la suflet că e marxist!), llosa, isac bashevis singer, penn warren, kurt vonnegut jr. (super scriitor, are f’o 8 cărţi traduse în română, demenţial), angus wilson, italo calvino, william h. gass, dino buzzati, fowles, bassani, tom sharpe, canneti, d. b. c. peirce, j. l. borges...

oh, mă opresc aici că nu mai termin în veci şi pururi… las pentru un alt blog pe dramaturgi (oh, ce savoare şi în paginile acestora!), criticii eseişti (să pomemesc aici doar pe dan petrescu şi „nebunul” de luca piţu), istoricii, filosofii, sf-iştii (salut, ţesătorule, brava recomandări!), et caetera, et caetera…

de asemenea, va să pun în vreun blog şi f’o sută-două de kile de partituri, fie ele ale muzicii clasice (că tot nu mai ascultă aproape nimeni) sau din contemporaneitatea lu’ rock, jazz, pop, trash, metal (greu sau ushure), hip-hop, rave, gothic, şamd… ba acolo poa’ să pun şi link-urile conforme, de pe youtube, trilulilu şi ce va fi să mai descopăr… însă important fa fi foarte feed-back-ul domniilor voastre… bine, o să spuneţi, ce ne copleşeşte acesta cu tonele lui de maculatură? sau nu… da’ după cum fost-am afirmat dintru început, nu voi neam a vă băga cu anasîna pre gît aktul lecturii: „că nu iaşte alta mai plăcută şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decît cetitu’ cărţilor” este, hm, un citat neconform cu actualitatea postmodernă la care ne raliem, urlînd tare yahooooo! stînd dinaintea lu’ monitor şi croşetînd bîrfe subţiri în virtualia, nesătui de respectiva activitate din realia… acum, na! cum vă va fi anima şi cît de negri în cerul gurii vă veţi dovedi cînd mă veţi giugik, hm, de unde să ştie mandea? complotez şi eu întru malefice nesăbuinţe, ascuns dindărătul unui aşa generos incognito permis de blogger… sîc, sîc!!!

încă un paragraf şi termin (că tot sunteţi liberi oarece zile, să aveţi ce citi): am a propune şi oarece colaborări intrigant cooperante între membrii corului blogger, piesa de teatru (salut domnitza! pre unde te dovedeşti tu nashpa acum?) scrisă la 4 mîini a fost un bun început şi, în pofida unor falsete şi rar însăilate îmbinări narative, a dovedit că se poate, ba a mai şi plăcut (cui a plăcut…); cuget adînc şi mă înfăţoşez dinaintea voastră cu propuneri şui… hai, eu am tras la buhaiul ispitelor, voi mînaţi din comment-uri, o kappa?

vfc - curriculum vitae...

vîrsta:

neprecizată, anul naşterii cîndva între 163 şi 1972, contemporan deci lui scorillo, titu maiorescu, richard-animă de leu, dante, cervantes, goethe, jules verne, nicoară potcoavă, paşa hassan, grumtzelegd (un griphon cumsecade, rămas necunoscut) and so on… biografii se contrazic argumentînd şui…

studii:

spartana şcoala stoică, I-VIII, 12 ani deci; academia atheniană-coleg cu anaximandros, anaximene, parmenide, heraclit, empedocle şi anaxagoras; învăţ cum din nimic se poate naşte tot aia, parol; democrit îmi dă voie să mut de colo-colo cuburile lui, cică să construiesc ce lume vreau; pune umărul şi zalmolxe, mai mult încurcă; la oracolul din delfi mi se ghiceşte în cafea, de către preoteasa supremă, că pot ajunge prezicător, tolocănim explicaţii asupra unor lucruri, fapte, întîmplări inexplicabile altfel; pot ajunge şi deci, pe cale de consecinţă, nu ajung; mă joc în nisip cu pitagora şi arhimede, platon face poze şi le face publice pe net, 2000 de ani mai apoi; regizez oarece piese de teatru: euripide şi aristofan-cronicile sunt juma’-juma’: impostor-geniu; ajung, ba cinic, ba stoic, să mă urăsc plenar cu plotin, antipatic personaj, nici alexandru cel mare nu ne-a împăcat; ceva discuţii cu sf. pavel despre cum să pluteşti în gol, experimentele eşuează lamentabil; sf. augustin, la braţ cu toma d’aquino, declară presei că şi-a băgat un dreaq îmbîrligata coadă; hildegard von bingen dzice că da; masilio ficino dzice că nu; chuang tze îmi explică despre cum să străbat drumul fără busolă-nu întzeleg nimic, rătăcesc buimac în căutarea punctelor cardinale f’o 317 ani şi încă evuri două; cu thomas hobbes şi la mettrie, cîteodată şi cu leibnitz, descopăr efectele halucinogene ale filosofiei: ţesătura din care şi visele-s făcute; la o băută cu descartes şi spinoza ajungem să concluzionăm că demiurgul suprem nu este mînuitor de marionete; locke şi montesquieu contestă studiile noastre, ei erau băutori de bere, de-aia; îi cunosc apoi pe rousseau, condorcet, olympe de gouges şi construim împreună un turn de fildeş, află activiştii green-peace, suntem persecutaţi îngrozitor, se pune un preţ de nimic pe capul nostru: 1000 de icusari şi doi sesterţi; kant îmi explică despre „cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în mine”, ne certăm îngrozitor, novalis ne potoleşte, ajutat de dosoftei şi abatele faria; malthus, un pesimist incorigibil, mă denunţă inchiziţiei, cică aş fi violat „stafia care bîntuie prin europa”, marx şi engels, martorii evenimentului, confirmă că am fost performant şi că aia, la urmă, a fost mulţumită, nimfomana naibulu’; mă împrietenesc cu nietzsche, charles lyell, freud şi scriem, la opt mîini, o operă muzicală pe care criticii vremii o denunţă ca sonată; gombrowicz îmi dă un zece la imaginaţie şi un nouă pentru fantezie la lucrarea de licenţă; cu diploma în buzunar merg la confucius care se ofuschează şi mă dă pe mîna lui javert, cică să mă întemniţeze la sing-sing; în celulă, departe de lumea dezlănţuită, îmi scriu opera;

public, de-a lungul timpului, următoarele:

„aserţiuni despre influenţa prafului lunar asupra manuscriselor din sertar-eseurile lenitive ale unui contemplagiu” (1869, babilon & others publishing house, cairo); „muzica înaltelor sfere mediatice- trilul vrăbiilor din anticul turn” (1903, ed. fundaţiilor regale, balcic); „fractali, holograme şi alte structuri inefabile” (1912, buunfyis & bjanners, taipere); „fantezii imagologice-deconstrucţii ale apolinicului” (1927, wydawnictwo/ literackie, cracovia); „arguţii fragile, deictice, alegorice” (1957, random publishers, old york), „tehnici de supravieţuire în românia” (1997, ed. iliescu & ass, bucureşti); etc., etc...

apariţii:

prima oară şi întîiaşi dată pe o monedă feniciană (avers) - cu valoarea (actuală) de 79,8 eurocenţi - aproximativ un dolar american (253 îH); în timpul eclipsei totale de lună din anul 1788, ca halou cromatic împrejurul astrului ocultat; în filmul „das kunstseidene madchen”, 1960, regia julien duvivier, în rolul unei jartiere pe delicata pulpă a giuliettei masina, jartieră smulsă de federico fellini cu furie - cadru tăiat la montaj; episodic, prin peisajul mioritic, companion de pelerinaj al vitoriei lipan, paginile 89-94, în cunoscutul roman poliţist baltagul, autor nicoară potcoavă; ca fata morgana în drumul damascului, un mistreţ cu colţi de argint mărturiseşte; în craiova, ca recrut la U.M. 01083, bun prilej de a experimenta tunsori ce aveau să se dovedească, peste ani, vizionare - dixit cătălin botezatu; în aceeaşi perioadă primele contacte cu teatrul, la instituţia din localitate şi cu filarmonica, idem; într-un tablou intitulat „autoportret provizoriu”, tehnică mixtă, colaj digital, confirm copia conformă originalului…

concursuri cîştigate:

„turnirul peregrinilor potirului sfînt”, calais,1276; „două mîini stîngi dibace pot trezi un mort ce zace”, facultatea de medicină a universităţii din heidelberg, 1754; „să croşetăm abile destine celor personaje afine”, muzeul literaturii, bucureşti, 1993; „desene moi pe epiderma hermeneută”, klaussemburg, 1999, „supravieţuitori în sălbăticia tranziţiei”, românia, 1989 – 2008, etc…